A cheltui vs. a economisi

imagine-articol-5

Sau, în alte cuvinte, impactul pe care economia „gri” îl are asupra afacerilor de retail, a creșterilor afacerilor, asupra activității bancare și creșterii economice pe termen lung a unei țări.

Economia gri a României este o problemă cu care România se confruntă de multă vreme, este subiectul despre care toată lumea vorbește, însă pe care nimeni nu vrea să îl abordeze în adevăratul sens al cuvântului.

Economia în numerar a unei țări are efecte negative, profunde și pe termen lung asupra potențialului de creștere a unei națiuni, deoarece transferă banii din sectoarele de producție și cele economice, pentru a da posibilitatea creării și a consumului de obiecte de unică folosință, care nu adaugă o valoare reală. Aceasta este, de asemenea, cauza principală pentru care noi avem taxa TVA excesivă, aceasta fiind singura modalitate sigură prin care guvernul poate colecta venituri sigure.

Romania – piața locurilor de muncă

Structura fiscală de tipul PAYE (pay-as-you-earn/plătește pe măsură ce câștigi) aplicată în prezent în România pune presiune extremă asupra angajatorului și a angajatului. Aceasta aproape forțează micii proprietari de afaceri și cei care desfășoară activități independente să găsească modalități de a evita plata impozitelor. Efectul net este că masele de salariați sunt plătiți cu salariul minim în documente, iar restul în numerar, ceea ce provoacă un efect de spirală care ne afectează pe toți în mod direct și indirect.

Structura românească a taxelor pentru afaceri, în general, este atractivă, în ceea ce privește standardele mondiale. O cotă unică de impozitare de 16% este foarte atractivă pentru business-urile care vin în România, însă acest lucru nu se aplică pentru angajatori și angajați. În prezent răspunderea se răsfrânge asupra angajatorilor care trebuie să plătească nu doar propriile taxe, ci și pe cele ale angajatului, ceea ce duce bugetul lunar necesar la aproximativ 61% din salariul net al angajatului (așadar 161% în total).

Efectul este acela că oamenii, de obicei la nivel global, găsesc modalități prin care să evite „scurgerile de impozit” chiar și atunci când aceste costuri sunt cu mult mai mici, așa că nu ne rămâne decât să ne imaginăm ce se întâmplă aici.

Economisiri

Din perspectiva unei persoane care a crescut în afara României și a revenit în țară în 1990, mi s-a părut mereu fascinant cât de bine îmbrăcat este românul de rând, cum ei au mereu cele mai noi modele de telefoane mobile, cum aici există mai multe mașini noi per capital decât în restul Europei. bazându-ne pe raportul salariilor și cum numărul mall-urilor, al magazinelor (chiar și a celor de electronice) este destul de mare și toată lumea călătorește în străinătate în vacanță. Motivul este simplu: ce altceva poți face cu banii cash? Din punct de vedere cultural, nu suntem o nație obișnuită să economisească și, cu cât avem mai mulți bani cash, cu atât economisim mai puțin. Cheltuielile lunare medii de uz casnic sunt scăzute, nu ne încurajează să economisim, însă efectele pe termen lung sunt devastatoare.

La noi nu există o educare în masă în ceea ce privește modalitățile pe termen lung de creștere a averii, ne bazăm pe moștenire pentru a avea o casă, mai degrabă decât pe propriile economii, iar asta, în opinia mea, are un efect direct asupra economiei gri.

Poate modalitatea mea de gândire este simplistă, însă încercați să vă imaginați cele de mai jos ca un exemplu:

Salariul mediu în București este de 650 Euro /lună, net
Costurile angajatorului sunt de 1046.50 Euro /lună

Ceea se întâmplă în prezent (în termini aproximativi):
Salariile declarate 350 Euro
Costurile angajatorului 563.50 Euro
Soldul plătit în numerar 300 Euro
Cost total: 863.50 Euro

Economia angajatorului/pierderile statului: Euro 183.00

Dar lucrurile nu se termină aici, asta înseamnă că angajatorul nu plătește taxe pe cei 183.00 de Euro, ceea ce înseamnă că venitul statului de micșorează cu alți 29.30 euro, ceea ce duce la o pierdere totală din bugetul statului de 212.30 Euro. Mai mult, aici putem observa că impactul real crește odată cu creșterea salariului net.

A împrumuta sau a închiria

Efectele negative care au un impact real asupra economiei sunt reducerea capacității de împrumut a angajatului, fapt ce nu îi permite acestuia să își facă un plan pe termen lung de creștere a averii. Toate acestea vor influența, mai departe, economia, atunci când va veni timpul să iasă la pensie.

Spre exemplu, dacă aceeași persoană ar fi mers la bancă să ia un împrumut pentru prima casă, ori să investească într-o proprietate, lucrurile ar avea următorul curs:

Pemtru o rată de 350 Euro/lună, angajatul ar putea împrumuta în jur de 13.600 de Euro, care nu sunt suficienți pentru a achiziționa o casă ori un apartament.
La o rată lunară de 650 de Euro/ lună, angajatul ar putea împrumuta în jur de 29,000 de Euro, suficienți pentru a cumpăra o locuință, ori un apartament pentru investiții.

Economia gri cauzează, de fapt, căderea sectorului imobiliar, pentru că oamenii nu își permit să se încumete la un împrumut bancar, din cauză că nu economisesc. Însă imaginați-vă următoarele:

Schimbarea percepției

Salariul mediu 650 Euro
Taxe și beneficii sociale de 35% 227.50 Euro
Costurile totale ale angajatorului 877.50 Euro

Astfel, statul ar primi aceeași sumă ca acum, angajatul și-ar declara tot venitul și, automat, va plăti taxe pentru venitul total, angajatul va primi aceeași sumă de bani și va fi eligibil pentru a face un împrumut în vederea cumpărării unei locuințe, ori pentru a investi într-o proprietate.

În acest mod va fi stimulat un sector de business care va creea locuri de muncă, va stimula fabrici și va încuraja creșterea pe termen lung a avuției populației.

Poate părea simplist, însă aceasta este baza creșterii și emergenței economiei.


Despre Vast Resources, la Core Finance London

Core London este o agenție londoneză de producție video online, care se...

Citeste tot

An nou, Guvern nou, speranțe noi!

An nou, Guvern nou, speranțe noi!

Luna ianuarie este gata și noul nostru Guvern și-a petrecut primele săptămâni...

Citeste tot